SERVICII:

Calcul energetic pentru proiectarea de cladiri eficiente Certificare energetica si audit energetic cladiri Calcul punti termice elemente de constructie Calcul eficienta termica ferestre Calcul energetic pentru case pasive (PHPP) Calcul de risc la condens

Building Energy Auditors Association member

English  

Calculul energetic pentru case pasive (PHPP)

Termenul de casa pasiva este folosit in general intr-un mod elastic. In ce urmeaza insa, sensul este strict al definitiei date de Passivhaus Institut din Darmstadt (PHI), institutul care are un renume international bine stabilit in impunerea acestui tip de cladire. Cateva aspecte ale unei case pasive sunt, succint, urmatoarele:

  • Necesar incalzire, consum energie maxim admise
    O astfel de casa trebuie sa aiba un necesar de incalzire de maxim 15 kWh/mp/an si un consum total de energie primara pentru utilitati (incalzire, racire, ventilare, apa calda, iluminat, electrocasnice s.a.) de maxim 120 kWh/mp/an.
  • Transmitante termice elemente anvelopa
    Pentru obtinerea unei astfel de performante energetice remarcabile, rezistenta termica la transmisia caldurii a anvelopei trebuie sa fie deosebita: la pereti, o transmitanta U sub 0,15 W/mp/K, poate chiar sub 0,1 W/mp/K (valoare pentru Europa Centrala) depinzand de climatul regiunii; la ferestre o transmitanta in general de cel mult 1 W/mp/K dar posibil sa fie necesara o valoare sub 0,8 W/mp/K (valoare pentru Europa Centrala) in cazul zonelor cu climat rece de pe teritoriul Romaniei (valorile mentionate se refera la fereastra nemontata; puntile termice create de montarea ferestrei in zid sunt luate in considerare separat in calcul).
  • Design si realizare punti termice
    Fiind o casa cu o izolare termica atat de consistenta, puntile termice, care la casele neeficiente au de regula o pondere nu prea mare in ansamblul pierderilor de caldura prin transmisie, joaca aici un rol important. O atentie deosebita e necesara deci in design pentru micsorarea efectului puntilor termice de la imbinarea elementelor de constructie (perete cu perete, planseu cu perete, acoperis cu perete, fereastra cu perete/acoperis, perete/planseu cu fundatie s.a.).
  • Etansarea anvelopei la infiltratia aerului
    O alta trasatura deosebita a anvelopei unei case pasive, in afara de izolarea ei puternica si tratarea deosebita a detaliilor arhitectural /constructive ce contin punti termice, este gradul de etansare a ei. Pentru acreditarea de casa pasiva de catre Institutul de la Darmstadt, numarul de schimburi de aer pe ora in testul de presurizare la care este supusa anvelopa trebuie sa fie na50 < 0,6 h-1. Aceasta este o valoare cu totul neobisnuita pentru constructiile din Romania. In normativele nationale (tabel 9.7.1, p. 49 in Mc 001), pentru o cladire "buna" in ce priveste infiltratia aerului exterior se da valoarea na = 0,5 h-1 (o convertire aproximativa a lui na50 in na se face cu na = na50/20).
  • Instalatia de incalzire
    In ce priveste instalatia de incalzire, casa pasiva, asa cum a fost ea intial conceputa de suedezul Bo Adamson si germanul Wolfgang Feist (acesta din urma fondatorul Institutului de la Darmstadt) are o deosebire remarcabila fata de o cladire traditonala. Incalzirea este realizata in principal (sau total) prin aerul introdus (printr-un sistem de ventilare mecanica) pentru satisfacerea necesarului de oxigenare a aerului interior. Aceasta este ceva radical diferit de o conditionare traditonala cu aer, intrucat debitul aerului proaspat introdus pentru oxigenare este mic (limita inferioara dat de PHI este de 30 mc/persoana/ora) iar aerul din interior nu este deloc recirculat, ci evacuat direct afara (neamestecandu-l cu aerul proaspat introdus). O parte cheie a acestui sistem cu dubla functie, de ventilare mecanica si incalzire, este recuperatorul pasiv de caldura care are o inalta performanta, fiind capabil sa recupereze 80% si chiar mai mult din caldura aerului evacuat.

Pentru acreditarea proiectului unei case pasive de catre Institutul de la Darmstadt, se face un calcul riguros, detaliat, al aspectelor energetice ale ei, cu programul lor de calcul Passive House Planning Package (PHPP).
Acreditarea finala a casei pasive se face dupa terminarea constructiei si furnizarea, intre altele, a rezultatelor testului de etansare la aer si a inspectiei de reglare a instalatiei de ventilare mecanica. Cladirile acreditate cunoscute sunt incluse in baza internationala de date cu case acreditate, un proiect comun al Passivhaus Institut, Passivhaus Dienstleistung GmbH si IG Passivhaus Deutschland. Oricum creatorii bazei de date mentioneaza si o alta baza de date, "pe site-ul IG Passivhaus Österreich, cu mai multe proiecte realizate de case pasive, in special din Austria".